WWF: Romania isi gestioneaza populatia de urs in mod iresponsabil



Posted on 19 September 2012  | 
WWF-România îşi exprimă regretul faţă de incidentul produs la Moroieni, în urma căruia un bărbat şi-a pierdut viaţa şi atrage atenţia asupra faptului că România nu acordă suficientă atenţie modului în care îşi gestionează efectivele de urs şi, în general, biodiversitatea. Deşi România este cea mai bogată ţară din Uniunea Europeană la capitolul biodiversitate, felul în care autorităţile aleg să administreze şi să fructifice această resursă extrem de valoroasă este iresponsabil şi bazat pe o gândire pe termen scurt, care nu numai că nu previne pericolele, ci cauzează pierderi umane şi materiale. În prezent, în România nu există un plan de management şi de acţiune elaborat în aşa fel încât carnivorele şi biodiversitatea, în general, să fie gestionate eficient.

„Doar un miracol a făcut ca până acum să avem atât de puţine cazuri de conflict om-urs. În condiţiile în care România are cea mai mare populaţie de urşi din Europa, dar pe care o gestionează extrem de neglijent, probabilitatea unor incidente grave este foarte ridicată”, a declarat Magor Csibi, director WWF-România.

Faptul că în ultimele zile am asistat la 3 cazuri foarte mediatizate care reflectă braconajul şi conflictul om-urs, arată că ne confruntăm cu o reală problemă, pe care autorităţile trebuie să o gestioneze în mod responsabil. WWF atrage, astfel, atenţia asupra următoarelor probleme de fond:

- România nu acordă suficientă atenţie conservării şi gestionării biodiversităţii, care este percepută drept cel mult o sursă de venit imediat, prin practicarea vânătorii, în special. În timp ce în alte ţări, fauna sălbatică reprezintă o sursă sigură de venit pe termen lung, prin perceperea de taxe pentru observarea de animale în habitatul lor şi prin oferirea, contra cost, a întregii logistici în acest sens, România se promovează drept ţara în care vânarea legală şi respectiv ilegală a animalelor pentru trofeu se poate realiza foarte uşor;

- Autorităţile nu colectează date reale, din teren, despre mărimea populaţiilor de urs, comportamentul speciei şi eventuale probleme legate de prezenţa urşilor în apropierea zonelor populate de om. În plus, evaluarea efectivelor de urs dar şi a altor animale este un proces total netransparent, influenţat de diferitele interese ale gestionarilor fondurilor de vânătoare. Acest lucru nu numai că împiedică o gestionare corespunzătoare a populaţiilor de urşi, dar pune în pericol comunităţile din preajma zonelor supra-populate de urs;

- Administratorii fondurilor de vânătoare nu acordă suficientă atenţie şi seriozitate monitorizării urşilor şi, în general, au foarte puţine date legate de exemplarele de pe raza fondurilor de vânătoare;

- Gestionarea deşeurilor în localităţile situate în apropierea zonelor populate de urs este extrem de precară, ceea ce atrage numeroşi urşi în căutare de hrană şi pune în pericol comunităţile;

- Ministerul Mediului şi Pădurilor ar trebui să se implice mai activ în gestionarea populaţiilor de carnivore mari, prin alocarea unor bugete mai mari în acest sens, prin asigurarea unei transparenţe în ceea ce priveşte evaluarea efectivelor de carnivore, printr-un control mai riguros al gestionarilor fondurilor de vânătoare privind capacitatea lor umană, materială şi financiară de a gestiona aceste animale şi, nu în ultimul rând, prin flexibilizarea sistemului compensatoriu în cazul pagubelor provocate de urşi.

- În România se cunosc foarte puţine lucruri despre specia urs, despre comportamentul acesteia şi despre felul în care oamenii trebuie să reacţioneze în cazul prezenţei urşilor.

”În cele mai multe zone monatane, omul şi ursul co-habitează de mii de ani. Acum însă conflictele iau amploare în special datorită presiunii exercitate de om asupra urşilor. Cel mai bun mecanism este prevenţia. Cazurile de atac ale urşilor asupra oamenilor ar putea fi reduse şi chiar evitate în România, dacă s-ar lua mai multe măsuri de precauţie, de exemplu prin păstrarea intactă a habitatelor urşilor, printr-o gestionare mai bună a deşeurilor în zonele dens populate de urşi, prin reducerea braconajului şi prin informarea corectă a oamenilor despre această specie. Iar în ceea ce priveşte pagubele provocate de urs în gospădării, un sistem eficient de compensaţii ar reduce nivelul braconajului şi al cazurilor în care oamenii îşi fac singuri dreptate fără a lua în considerare riscurile la care se expun, printre care şi moartea”, a declarat Cristian-Remus Papp, coordonator Arii Protejate şi Urşi în cadrul WWF.


Urs monitorizat de WWF în Maramureş, braconat în urmă cu două săptămâni

Pe 5 septembrie, WWF mediatiza faptul că unul dintre urşii monitorizaţi prin GPS GSM de către organizaţie în Maramureş a fost găsit mort, pe raza Fondului de Vânătoare Botiza, fond gestionat de o asociaţie înfiinţată recent în acest scop. Verdictul autorităţilor în acest caz a fost braconajul. La acel moment, WWF a atras atenţia asupra faptului că braconajul este o reală ameninţare în România, atât asupra populaţiilor de urs, cât şi asupra cercetării ştiinţifice.


Ursul împuşcat era primul exemplar capturat de către WWF pentru montarea unui colar GPS GSM în cadrul proiectului Graniţe deschise pentru urşi în Carpaţii României şi Ucrainei. Acesta urma să contribuie la urmărirea traseului și identificarea habitatelor favorabile utilizate de urșii din regiune. Acțiunea este coordonată de WWF-Romania- filiala Maramureș și este o premieră pentru regiune, fiind de o importanţă critică pentru cercetarea ştiinţifică la nivel european. Recent, alte două exemplare de urs brun au fost capturate de către specialiştii organizaţiei şi sunt monitorizaţi prin satelit.

Proiectul vizează dezvoltarea și armonizarea unor instrumente pentru gestionarea eficientă a resurselor naturale, pe o suprafață de 270.000 ha, care implică și dezvoltarea durabilă a comunităților, dar și crearea unei rețele de voluntari formată din persoane interesate de conservarea urșilor bruni.

Implementat în perioada 2012-2014, proiectul Graniţe deschise pentru urşi în Carpaţii României şi Ucrainei este finanțat de cãtre Uniunea Europeanã, în cadrul Programului Operaţional Comun de Cooperare Transfrontalierã Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2007-2013.




Pentru mai multe detalii vă rugăm contactaţi WWF-România, persoane de contact:

Magor Csibi, Director WWF-România, email: mcsibi@wwfdcp.ro , tel.0730 098 722;
Cristian-Remus Papp, Coordonatorul Proiectului Graniţe Deschise pentru Urşi, cpapp@wwfdcp.ro, tel.0745 891 929



Comments

blog comments powered by Disqus