Studiu WWF-România: românii sunt tot mai îngrijoraţi de starea mediului înconjurător



Posted on 31 January 2013  | 
Românii arată un inters din ce în ce mai mare faţă de organizaţiile de mediu, arată un studiu realizat de WWF-România în parteneriat cu Ipsos Research. Peste 50% dintre persoanele intervievate cunosc cel puţin o organizaţie de mediu care activează în România. Studiul mai indică poluarea şi defrişarea pădurilor ca fiind, în continuare, principalele probleme de mediu resimţite la nivelul populaţiei. WWF-România realizează pentru a treia oară acest tip de cercetare, iniţiată în anul 2009.

„Chiar dacă ne aşteptam ca interesul românilor faţă de problemele de mediu şi faţă de munca noastră, a organizaţiilor neguvernamentale, să crească, unele cifre ne surprind şi pe noi. În ciuda lobby-ului intens împotriva ursului brun şi a promovării vânătorii pe principalele canalele media din România, cetăţenii cred că ursul este o comoară şi se opun puternic vânătorii, arătând că această specie are o imagine bine definită prin tradiţii şi poveşti în conştiinta colectivă. Pe de altă parte, începe să apără în ţara noastră şi implicarea, nu numai o preocupare faţă de mediu, iar aceste lucruri nu numai că se simt în timpul campaniilor noastre, ci se văd şi în măsurătorile sociologice. Faptul că 40% dintre români participă la un eveniment WWF, Earth Hour™, ne da speranţa că această cultură a mobilizării se clădește şi în România, iar de la astfel de acţiuni punctuale la implicarea cetăţenească de zi cu zi e doar un pas”, a declarat Magor Csibi, director WWF-România.

76% dintre români cred că ursul brun este o valoare naţională

Doar 6% dintre persoanele intervievate consideră că ursul brun reprezintă o ameninţare. Atunci când vine vorba de vânătoare, publicul înclină către protejarea speciei: 78% nu sunt de acord cu practicarea vânătorii de urşi.

WWF aminteşte că, în toamna anului 2012, câteva cazuri de atac ale ursului brun asupra oamenilor au fost reflectate în mass-media timp de câteva săptămâni. WWF a atras atunci atenţia asupra faptului că România nu îşi gestionează în mod responsabil populaţia de urşi bruni şi că se cunosc prea puţine aspecte despre specie, ceea ce creşte riscul confruntării cu situaţii de conflict om-urs.

Doar un sfert dintre respondenţi cred că România are mai mult de 1000 de urşi, ceea ce indică faptul că informaţiile publice despre specia considerată de specialişti Regele Carpaţilor sunt limitate.

WWF reaminteşte că numărul exact al exemplarelor de urs brun de pe teritoriul României este necunoscut, dar că cifrele oficiale indică o scădere cu o treime în ultimii 20 de ani. Considerând cercetarea ştiinţifică un prim pas în protejarea speciei, dar şi a comunităţilor locale din preajma pădurilor frecventate de urşi, WWF a demarat un proiect de monitorizare a urşilor bruni din Maramureş şi Ucraina, pentru identificarea traseelor de migraţie şi a altor aspecte importante pentru crearea unor soluţii viabile de conservare a speciei. Proiectul se intitulează ”Graniţe deschise pentru urşi în Carpaţii din România şi Ucraina”.

Poluarea industrială, principala ameninţare la adresa râurilor

61% dintre persoanele intervievate în cadrul studiului comandat de WWF s-au declarat deranjate de poluare. 6 din 10 români condamnă poluarea aerului, a solului, a pădurilor şi a apei şi consideră poluarea industrială, chimică şi a noxelor drept principalele surse ale poluării, în general.

Dintre problemele cu care se confruntă râurile din România, poluarea industrială este cea mai îngrijorătoare pentru 86% dintre respondenţi. 26% dintre români consideră defrişările drept principala cauză a inundaţiilor. Inundaţiile sunt, de altfel, pe locul 5 în lista celor mai grave probleme de mediu identificate.

Mizeria, gunoaiele, deşeurile, în general sunt, de asemenea, probleme care îi afectează pe o mare parte dintre respondenţi. Totodată, respondenţii consideră ca fiind probleme de mediu şi ignoranţa sau indiferenţa autorităţilor şi a oamenilor, deopotrivă, dar şi lipsa educaţiei.

Comportamentul filantropic

3 din 10 respondenţi au declarat că au făcut donaţii în trecut, suma medie donată fiind de 50.8 lei. Preferate sunt donaţiile pentru ajutorarea copiilor (68%), a persoanelor cu probleme grave de sănătate (57%) şi ajutorarea bătrânilor (32%). 13% dintre respondenţi au făcut donaţii pentru protecţia mediului şi a animalelor, procentaj aproape dublu faţă de cel indicat de studii anterioare efectuate de WWF, în 2010 şi 2011.

Ora Pământului

Cea mai mare mişcare globală de mediu din istorie, Ora Pământului (Earth Hour™), a crescut în amploare şi în România, cu 6 din 10 respondenţi care au auzit de eveniment şi 4 din 10 care au participat la ediţiile trecute.

WWF-România organizează Ora Pământului din anul 2009, când 2 milioane de români au stins lumina timp de o oră, conform datelor furnizate la cea vreme de Dispeceratul Energetic Naţional. În 2011, WWF a lansat Competiţia pentru Capitala Earth Hour în România, o întrecere între oraşe menită să încurajeze administraţiile locale să implementeze politici de mediu din ce în ce mai ambiţioase. Competiţia va fi reluată în acest an, detaliile urmând a fi comunicate de către WWF-România, în cel mai scurt timp. Anul acesta, Ora Pământului va fi sărbătorită pe 23 martie, la 20:30, ora locală.

Studiul realizat de Ipsos este reprezentativ la nivel urban naţional şi a implicat 891 de respondenţi, bărbaţi şi femei, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 ani. Eroarea maximă de eşantionare este de ±3.3% pentru un nivel de încredere de 95%. Studiul a fost realizat în noiembrie 2012.
WWF
© WWF Enlarge

Comments

blog comments powered by Disqus