Coridorul Verde al Dunării Inferioare

Dunărea Inferioară, cu un parcurs de peste 1.000 km., care trece prin Bulgaria, România, Ucraina şi Moldova, a fost identificată de WWF ca fiind una dintre cele mai importante regiuni de biodiversitate din lume. Fluviul adăposteşte o mare diversitate de habitate de apă dulce, rare şi periclitate, oferind numeroase posibilităţi valoroase pentru sprijinirea şi revigorarea modului de viaţă local. Este, de asemenea , o regiune cu un bogat patrimoniu cultural, în care modul de viaţă local este strâns împletit cu viaţa fluviului.

Dunărea reprezintă cea mai mare suprafaţă neîntreruptă de zonă umedă din lume şi una dintre ultimele mari regiuni relativ neperturbate din Europa. Pe lângă faptul că adăpostesc o mare varietate de habitate şi specii rare şi periclitate – printre care 320 de specii de păsări – ecosistemele de apă dulce ale Dunării Inferioare îndeplinesc servicii esenţiale de mediu şi oferă numeroase posibilităţi pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale.

Problema

De la sfârşitul secolului trecut până în prezent, însă, intervenţia umană a distrus peste 80% din toate zonele umede ale Dunării. De-a lungul Dunării şi al afluenţilor săi s-au construit centrale hidroelectrice, diguri, sisteme de drenare, prin care s-a distrus legătura dintre habitatele de luncă şi sistemul fluvial, iar funcţiile ecologice ale acestora au fost afectate.

Construirea marilor sisteme de navigaţie – canale ce leagă marea de fluviu, digul de la Porţile de Fier şi adâncirea albiei fluviului – au avut un impact deosebit asupra biodiversităţii.


Cu toate că în anumite sectoare nivelul de conştientizare a pagubelor produse de intervenţia umană creşte, continuă să apară noi ameninţări. Proiectele de navigaţie - planificata regularizare a fluviului între Bulgaria şi România - sau canalul Bâstroe, prevăzut să treacă prin rezervaţia biosferei a deltei ucrainiene a Dunării, ameninţă să afecteze şi mai mult ecosistemele naturale unice situate pe cursul inferior al Dunării.

Soluţia

La 5 iunie 2000, Ministerele Mediului din România, Bulgaria, Moldova şi Ucraina au semnat Declaraţia Coridorul Verde al Dunării Inferioare, recunoscând necesitatea şi responsabilitatea de a conserva şi gestiona în mod sustenabil una dintre regiunile cu cea mai mare biodiversitate din lume.

Beneficii pentru oameni şi natură

Acordul Coridorul Verde al Dunării Inferioare facilitează comuniunea oamenilor cu natura, asigură prosperitate, protecţie împotriva inundaţiilor, conservarea moştenirii culturale şi progrese tehnologice.


Proiectul îşi propune, în primul rând, realizarea unei reţele ecologice integrate de zone umede sănătoase, refăcute şi protejate, care să acopere o suprafaţă de 900.000 ha de-a lungul Dunării Inferioare, precum şi promovarea dezvoltării durabile socio-economice a zonei.

Rezultate obţinute:

• reconectarea la circuitul natural a 6% din zonele îndiguite din Delta Dunării şi de-a lungul Dunării Inferioare şi propuneri concrete pentru reconstrucţia ecologică a încă 8 % din din polderele agricole;
• includerea a 7.349 km² de-a lungul Coridorului Verde al Dunării Inferioare într-un sistem de arii protejate la nivel naţional şi desemnarea unor suprafeţe care însumează 4.303 km² (care nu includ rezervaţia biosferei Delta Dunării), pentru a fi incluse în reţeaua europeană de arii naturale protejate Natura2000;
• conservarea şi managementul ostroavelor şi a pădurilor de luncă – regenerarea naturală a pădurilor de luncă, plantarea unor specii native pe 26 ha, de pe 8 ostroave de pe Dunăre;
• elaborarea, în 2006, a primului Plan de Acţiune Integrat pentru Conservarea Sturionilor în Bazinul Dunării, facilitat de WWF şi adoptat de Consiliul Europei;
• angajarea activă a guvernelor din România, Bulgaria, Moldova şi Ucraina în implementarea Coridorului Verde al Dunării Inferioare – crearea unui mecanism de cooperare transfrontieră;  
• angajarea într-un proces de dialog cu factorii cheie – Comisia pentru Protecţia Dunării (ICPDR), Uniunea Europeană, companii din domeniul transporturilor – pentru a identifica soluţii viabile pentru dezvoltarea economică (transportul pe Dunăre) şi conservarea capitalului natural.

Activităţile desfăşurate în prezent cuprind:

• implementarea conceptului Coridorul Verde al Dunării Inferioare; 
• consolidarea capacităţii factorilor de interes locali;
• conservarea şi managementul integrat al ostroavelor;
• conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării.