Amprenta ecologica
Footprint: solutions to how can we reduce our impact on natural resources
Printr-un calcul simplu, raportând suprafața Planetei la numărul de locuitori ai acesteia, rezultă o suprafață de teren de care este nevoie, pentru a se asigura necesarul de resurse și pentru a se neutraliza deșeurile generate de consumul nostru. Astfel, se calculează amprenta ecologică (ecological footprint), index ce măsoară presiunea pe care omenirea o exercită asupra ecosistemelor.
Pǎmântul are în jur de 13.6 miliarde de hectare de teren şi apă, capabile să furnizeze resurse pentru producția de hranǎ şi îmbrǎcǎminte, energie și locuințe şi să absoarbă emisiile de carbon şi alte noxe. Cum populaţia globului depăşeşte în prezent 7 miliarde locuitori, numai 1.8 hectare revin fiecǎruia pentru satisfacerea nevoilor zilnice.
Conform Raportului Planeta Vie 2012, consumul de resurse naturale depășește cu 50% capacitatea de susținere a Pământului. În total, amprenta ecologică a omenirii s-a dublat din 1966 până acum. Aceasta înseamnă că Pământul are nevoie de un an și jumătate pentru a produce resursele pe care noi le consumăm într-un an.
Dacă cererile vor crește în același ritm ca și până acum, până în 2025 omenirea va ajunge să consume resursele naturale a două planete – dacă aceste resurse nu se vor fi epuizat deja!
Și atunci, cum putem consuma mai mult decât avem?
Țările cu o amprentă ecologică mare trăiesc pe „credit” ecologic. Este ca la bancă: banii pe care îi cheltui de pe card nu sunt ai tăi; sunt luați cu credit.
Apoi, nu toți locuitorii Planetei consumă la fel de mult. În țările dezvoltate, de exemplu, consumul se situează cu mult peste capacitatea de regenerare a Pamântului. Quatar, Kuwait, Emiratele Arabe Unite, Danemarca, Statele Unite, Belgium, Australia, Canada, Olanda şi Irlanda au cea mai mare amprentă ecologică pe cap de locuitor, conform Raportului Planeta Vie.
Practic, dacă toată lumea ar consuma ca locuitorii din Emiratele Arabe, am avea nevoie de mai mult de 4.5 planete Pământ pentru a ne putea asigura necesarul de resurse.
La polul opus se află țările slab dezvoltate, în mare parte situate în Asia și Africa. Aici, cererea de resurse și consumul se situează mult sub nivelul din țările bogate.Conform Raportului Planeta Vie, țările cu cea mai mică amprentă ecologică sunt, în prezent, Teritoriul Ocupat al Palestinei, Timor-Leste, Afghanistan, Haiti, Enitrea, Bangladesh, Rwanda, Pakistan, Republica Democratică Congo, Nepal.
Amprenta asupra apei
Pentru confecționarea unui tricou de bumbac sunt necesari 2900 de litri de apă. Pentru un pahar de cafea sunt folosiți, în medie, 200 de litri de apă. Înmulțind aceste cantități cu numărul de tricouri și pahare de cafea care se produc zilnic în toată lumea, ajungem la o cifră exorbitantă. Și nu vorbim decât de tricouri și cafea; traiul nostru zilnic ne determină să cumpărăm mult mai multe lucruri.
În acest ritm, nu e de mirare că Planeta se confruntă cu o criză de apă dulce tot mai accentuată. Mai exact, cel puţin 2,7 miliarde de oameni trăiesc în zone care se confruntă cu secetă accentuată cel puţin o lună pe an.
Conform previziunilor Națiunilor Unite, până în 2025 aproximativ 2/3 din populația lumii va locui în zone în care apa va fi dificil de procurat. De asemenea, oceanele Planetei sunt grav afectate de poluare şi supraexploatare. Pescuitul în oceane a crescut de 5 ori în ultimele 6 decenii, de la 19 milioane de tone în 1950, la 87 de milioane de tone în 2005.
Pǎmântul are în jur de 13.6 miliarde de hectare de teren şi apă, capabile să furnizeze resurse pentru producția de hranǎ şi îmbrǎcǎminte, energie și locuințe şi să absoarbă emisiile de carbon şi alte noxe. Cum populaţia globului depăşeşte în prezent 7 miliarde locuitori, numai 1.8 hectare revin fiecǎruia pentru satisfacerea nevoilor zilnice.
Conform Raportului Planeta Vie 2012, consumul de resurse naturale depășește cu 50% capacitatea de susținere a Pământului. În total, amprenta ecologică a omenirii s-a dublat din 1966 până acum. Aceasta înseamnă că Pământul are nevoie de un an și jumătate pentru a produce resursele pe care noi le consumăm într-un an.
Dacă cererile vor crește în același ritm ca și până acum, până în 2025 omenirea va ajunge să consume resursele naturale a două planete – dacă aceste resurse nu se vor fi epuizat deja!
Și atunci, cum putem consuma mai mult decât avem?
Țările cu o amprentă ecologică mare trăiesc pe „credit” ecologic. Este ca la bancă: banii pe care îi cheltui de pe card nu sunt ai tăi; sunt luați cu credit.
Apoi, nu toți locuitorii Planetei consumă la fel de mult. În țările dezvoltate, de exemplu, consumul se situează cu mult peste capacitatea de regenerare a Pamântului. Quatar, Kuwait, Emiratele Arabe Unite, Danemarca, Statele Unite, Belgium, Australia, Canada, Olanda şi Irlanda au cea mai mare amprentă ecologică pe cap de locuitor, conform Raportului Planeta Vie.
Practic, dacă toată lumea ar consuma ca locuitorii din Emiratele Arabe, am avea nevoie de mai mult de 4.5 planete Pământ pentru a ne putea asigura necesarul de resurse.
La polul opus se află țările slab dezvoltate, în mare parte situate în Asia și Africa. Aici, cererea de resurse și consumul se situează mult sub nivelul din țările bogate.Conform Raportului Planeta Vie, țările cu cea mai mică amprentă ecologică sunt, în prezent, Teritoriul Ocupat al Palestinei, Timor-Leste, Afghanistan, Haiti, Enitrea, Bangladesh, Rwanda, Pakistan, Republica Democratică Congo, Nepal.
Amprenta asupra apei
Pentru confecționarea unui tricou de bumbac sunt necesari 2900 de litri de apă. Pentru un pahar de cafea sunt folosiți, în medie, 200 de litri de apă. Înmulțind aceste cantități cu numărul de tricouri și pahare de cafea care se produc zilnic în toată lumea, ajungem la o cifră exorbitantă. Și nu vorbim decât de tricouri și cafea; traiul nostru zilnic ne determină să cumpărăm mult mai multe lucruri.
În acest ritm, nu e de mirare că Planeta se confruntă cu o criză de apă dulce tot mai accentuată. Mai exact, cel puţin 2,7 miliarde de oameni trăiesc în zone care se confruntă cu secetă accentuată cel puţin o lună pe an.
Conform previziunilor Națiunilor Unite, până în 2025 aproximativ 2/3 din populația lumii va locui în zone în care apa va fi dificil de procurat. De asemenea, oceanele Planetei sunt grav afectate de poluare şi supraexploatare. Pescuitul în oceane a crescut de 5 ori în ultimele 6 decenii, de la 19 milioane de tone în 1950, la 87 de milioane de tone în 2005.
